Андрей Тихомиров "Din istoria poporului albanez"

Din istoria poporului albanez
Андрей Тихомиров

Albanezii sunt un popor care locuie?te ?n Albania, Kosovo (Rusia nu recunoa?te Kosovo ca stat separat), Macedonia, Serbia, Muntenegru, exista diaspore albaneze ?n alte ?ari, ?n special, ?n Italia, Germania, Suedia, Fran?a ?i alte ?ari. Conform dialectelor limbii albaneze ?i caracteristicilor etnografice, albanezii sunt ?mpar?i?i ?n Ghegs (?n nord, Shkipenia ?n dialectul Gheg) ?i Tosks (?n sud, Shkiperia ?n dialectul Tosk). Dintre tipurile antropologice la albanezi predomina cel brahicefalic (tipul antropologic dinaric sau adriatic) (mai ales ?n nord ?i est). Numele „albanezi” poate sa provina de la cuvintele albus – „alb” ?n latina ?i alp – „munte ?nalt”, un cuv?nt celtic. Adica, numele „albanezi” pentru alte popoare ar putea ?nsemna locuitorii mun?ilor albi ?nal?i. Pe v?rfurile mun?ilor pute?i observa adesea zapada alba, calote glaciare. Albanezii sunt indo-europeni, apropia?i de iliri, mesapi ?i traci disparu?i.

Андрей Тихомиров

Din istoria poporului albanez

Albanezii: formarea poporului, migra?ia

Albanezii sunt oamenii care locuiesc ?n Albania, Kosovo (Rusia nu recunoa?te Kosovo ca stat separat), Macedonia, Serbia, Muntenegru, exista diaspore albaneze ?n alte ?ari, ?n special ?n Italia, Germania, Suedia, Fran?a ?i alte ?ari. Conform dialectelor limbii albaneze ?i caracteristicilor etnografice, albanezii sunt ?mpar?i?i ?n Gegs (?n nord, Shkipenia ?n dialectul Geg) ?i Toskov (?n sud, Shkiperia ?n dialectul Toskov). Dintre tipurile antropologice dintre albanezi, predomina brahicefalicul (Tip antropologic dinarian sau Adriatic) (?n special ?n nord ?i est). Numele " albanezi "ar fi putut proveni din cuvintele albus –" alb "?n latina ?i alp –" munte ?nalt " cuv?nt Celtic, de unde ?i Mun?ii Alpi, germana. Alpen, Franceza. Alpes, ital. Alpi. Adica, numele "albanezi" pentru alte popoare ar putea ?nsemna locuitorii mun?ilor albi ?nal?i. Zapada alba ?i calotele de ghea?a pot fi adesea observate pe v?rfurile mun?ilor.

Aparent, au existat ?i legaturi ?ntre Albania Caucaziana (un stat antic din estul Transcaucaziei) ?i Albania Balcanica (moderna). Albanezii sunt Indo-europeni, apropia?i de ilirii, Messapii ?i Tracii disparu?i. Ilirii sunt triburi Indo–europene antice din nord-vestul Peninsulei Balcanice (dalma?ieni, Ardieni, Panonieni etc.) ?i ?n sud-estul peninsulei apenine (Iapigi, Messapi etc.). Limba Ilirica, o ramura separata a familiei de limbi Indo-europene. Este reprezentat de doua soiuri: Balkanoillyrian (nord-vestul Peninsulei Balcanice) ?i Messapian (inscrip?ii din secolul al 6-lea ?. HR E.-secolul 1 D. HR., descoperit ?n sud-estul Italiei) dupa limbi.

De la sf?r?itul secolului 3 p?na la sf?r?itul secolului 1 ?.HR., ilirii au fost cuceri?i de romani ?i romaniza?i. Messapes sunt triburi din sudul Italiei care probabil au migrat din Creta ?n secolele 10-9 ?. HR.TRACIA este o regiune istorica din estul Peninsulei Balcanice, ?ntre Marea Egee, Marea Neagra ?i Marea Marmara (de la numele popula?iei antice – Tracii). Tracii, un grup de triburi Indo-europene antice (daci, Audri, ge?i etc.) care locuiau ?n nord-estul Peninsulei Balcanice ?i ?n nord-vestul Asiei Mici. ?n timpul Marii Migra?ii, popoarele s-au amestecat cu alte triburi, devenind unul dintre elementele etnice ?n formarea bulgarilor, rom?nilor, albanezilor ?i a altor popoare. Limba tracica, o ramura separata a familiei de limbi Indo-europene. Monumentele scrise (cuvinte individuale, glosuri ?i inscrip?ii scurte) dateaza de la mijlocul mileniului I ?. HR. ?n primele secole ale mileniului I ?.HR. partea de nord – vest a Peninsulei Balcanice ?i zonele adiacente Nordului erau locuite de iliri, Nord – Est-Traci, Sud-greci (Eleni). Epoca timpurie a fierului din Europa de vest se caracterizeaza prin a?a—numita cultura Hallstatt, care a primit acest nume condi?ionat din ora?ul Hallstatt din partea de vest a Austriei, ?n vecinatatea careia a fost descoperit un vast cimitir, care con?ine cele mai vechi produse din fier din Europa Centrala, dat?nd din secolele X-VI ?.HR., produc?ia de fier a fost adusa de cei mai vechi Indo-europeni din stepele Uralului de Sud. Aici au fost descoperite ?i mine de sare din aceea?i perioada, ?n care au fost gasite numeroase unelte folosite la acea vreme ?n minerit. Principala zona de distribu?ie a culturii Hallstatt coincide cu zona de a?ezare a triburilor ilire ?i par?ial a cel?ilor. Dar monumente similare cu cele ale lui Hallstatt au fost gasite ?i ?n Peninsula Balcanica, pe teritoriul Europei de Est, sudul Germaniei ?i la periferia estica a Fran?ei. Culturile din epoca timpurie a fierului din Peninsula Iberica ?i Italia sunt apropiate de Cultura Hallstatt. Epoca Fierului ?n Italia ?ncepe ?n secolul al 10-lea ?. HR.pe insula Sicilia, cultura ?n aceasta perioada se dezvolta, aparent, sub influen?a continua a lumii Egee. Cultura din sudul Italiei, precum ?i regiunea Picene (Italia De Mijloc), prezinta semne de influen?a Ilirica. Tracii s-au stabilit ?n nord-vestul Asiei Mici ?i ?n secolul al 7-lea ?.HR. tribul Trac al Trerienilor a invadat teritoriul Lydiei ?mpreuna cu Cimmerienii. Cu toate acestea, numai dupa ce Lydia a primit ajutor de la Asiria de doua ori, iar Cimmerienii au fost slabi?i de ciocnirile cu sci?ii, Lidienii au c??tigat. Puterea Cimmerienilor a fost sparta. Rama?i?ele Cimmerienilor s-au stabilit ?n partea de nord-est a Asiei Mici, unde s-au contopit treptat cu popula?ia locala. Popula?ia principala a Peninsulei Balcanice din nordul Greciei a ramas triburile agricole tracice locale, al caror nivel de dezvoltare era deja destul de ridicat. Produsele din bronz ?i mai ales din aur gasite ?n Rom?nia indica o tehnica destul de dezvoltata a fabricarii lor; utilizarea uneltelor individuale de fier era cunoscuta ?n ?arile Carpato-Dunarene chiar ?nainte de sosirea sci?ilor aici. Triburile locale au fost asociate de mult timp cu triburile culturii Hallstatt, precum ?i cu triburile grece?ti din sudul Peninsulei Balcanice, a caror influen?a a devenit deosebit de vizibila de atunci. Prin urmare, este posibil ca influen?a pe care sci?ii au ?nceput sa o experimenteze de la triburile locale cucerite de ei sa fie mai mare dec?t cea pe care ei ?n?i?i au exercitat-o asupra lor.

Rasp?ndirea fierului ?n Balcani a contribuit la dezvoltarea ?n continuare a agriculturii, care a aparut aici ?n perioada neolitica; ?n prima jumatate a primului mileniu, agricultura cu plug a ?nceput sa se rasp?ndeasca pe scara larga. ?mbunata?irea instrumentelor a contribuit la dezvoltarea me?te?ugurilor – arme, fierarie, sticla, ceramica; cu toate acestea, ceramica a ramas bruta ?i primitiva mult timp, deoarece roata olarului nu fusese ?nca folosita ?n aceste ?ari.

?n prima jumatate a primului mileniu ?.HR., s-au gasit schimbari vizibile ?n structura sociala a triburilor locale ilirice ?i tracice. A?ezarile din aceasta perioada constau din sate ?i mici fortifica?ii situate pe ?nal?imile care dominau zona. Sapaturile acestor fortifica?ii dezvaluie, a?a cum am men?ionat deja, numeroase produse metalice, inclusiv bijuterii din aur ?i argint, precum ?i mostre de ceramica de ?nalta calitate. Sapaturile satelor produc foarte pu?ine produse metalice; bijuteriile sunt aproape absente; ceramica este primitiva ?i aproape imposibil de distins de cele produse ?n timpul Neoliticului. Evident, nobilimea tribala locuia ?n fortifica?ii, iar membrii obi?nui?i ai comunita?ii locuiau ?n sate. Acest lucru indica un proces amplu de proprietate ?i stratificare sociala ?ntre triburile Balcanice. Faptul separarii nobilimii tribale, care aparent a ?nceput ?n epoca bronzului, confirma ?i diferen?a de ustensile gasite ?n ?nmorm?ntarile bogate ?i sarace. Dar descompunerea progresiva a sistemului comunitar primitiv nu a dus la mijlocul primului mileniu ? .HR. spre formarea unei societa?i de clasa ?n Balcani (cu excep?ia Greciei). Triburile tracice de Sud care locuiau pe teritoriul Bulgariei moderne, unde formarea Statelor a ?nceput ?n secolul V ?.HR., s-au apropiat cel mai mult de aceasta. Rela?iile coloni?tilor greci cu triburile locale, care nu au supravie?uit ?nca rela?iilor comunitare primitive, dob?ndesc o mare importan?a ?n acest moment. Aceasta este rela?ia grecilor cu triburile tracice din Peninsula Balcanica, cu triburile locale din sudul Italiei ?i Sicilia, cu cel?ii ?i ibericii, care ?n cele mai vechi timpuri locuiau pe teritoriile moderne ale Fran?ei ?i Spaniei, cu sci?ii, locuri ?i altele, triburi de pe coastele Marii Negre ?i Azov. Grecii au stabilit rela?ii pa?nice cu multe dintre triburile locale pe baza schimbului comercial, care a adus beneficii uria?e coloniilor, dar au existat ?i cazuri frecvente de ciocniri militare.

?n secolele 7-3 ?.HR., grecii au fondat o serie de a?ezari comerciale ?i agricole-colonii pe teritoriul a?ezarii ilirilor. Apoi comunitatea Hallstatt se dezintegreaza; se formeaza o cultura Latena Celto-tracica, ostila ilirilor. Cel?ii ?ncep sa ?mpinga ilirii din nord, iar grecii din est. Cel?ii i-au ?mpins par?ial pe iliri, par?ial i-au supus asimilarii. ?n secolul al 3-lea ?.HR., c?nd ilirii au intrat ?n conflict cu romanii, ei se aflau ?n cea mai mare parte ?n stadiul de descompunere a sistemului Gentil. Unii cercetatori considera ca albanezii moderni sunt descenden?i ai vechilor iliri. Monumentele culturii ilire au fost pastrate ?n Austria, Albania, Italia, Macedonia, Serbia.

Exista posibilitatea ca dupa migra?ia din Carpa?i ?n Peninsula Balcanica, Indo—europenii apar?in?nd haplogrupului R1a sa se asimileze cu triburile Paleobalkane locale ale haplogrupului I2a, rezult?nd formarea na?ionalita?ilor tracice (cunoscute din surse scrise) (dominate de haplogrupul I2a cu un mic amestec de haplogrupul R1a); ?n acela?i timp, s-a format o noua limba pe baza limbii cuceritorilor, adica pe o baza Indo-europeana, dupa ce a absorbit unele caracteristici locale. Tracii sunt atribui?i de unii cercetatori haplogrupului R1b. Se disting 9 haplogrupuri de albanezi moderni: E1b1b1 (M35), J2 (M172), R1 (M173), I (M170), G (M201), K (M9, XP), J1 (M267), H1 (M52), E (xE1b1b1), ceea ce indica originea lor extrem de mixta. Un haplogrup este un grup de haplotipuri similare care au un stramo? comun care are o muta?ie mo?tenita de to?i descenden?ii (de obicei un singur polimorfism nucleotidic). Termenul "haplogrup" este utilizat pe scara larga ?n genetica popula?iei ?i genealogia genetica – ?tiin?a care studiaza istoria genetica a omenirii, folosind studiul haplogrupurilor cromozomului Y (ADN-y), ADN mitocondrial (ADNmt) ?i haplogrupul HCG. Markerii genetici ai ADN-ului Y sunt transmi?i cu cromozomul Y exclusiv prin linia paterna (adica de la tata la fii), iar markerii ADNmt sunt transmi?i prin linia materna (de la mama la to?i copiii). Astfel, barba?ii sunt purtatori de markeri Y-ADN ?i mtDNA, iar femeile sunt doar mtDNA. Haplotipurile prin markeri autozomali sunt reprezentate at?t la barba?i, c?t ?i la femei.

Конец ознакомительного фрагмента.

Текст предоставлен ООО «ЛитРес».

Прочитайте эту книгу целиком, купив полную легальную версию (https://www.litres.ru/pages/biblio_book/?art=69437002&lfrom=174836202) на ЛитРес.

Безопасно оплатить книгу можно банковской картой Visa, MasterCard, Maestro, со счета мобильного телефона, с платежного терминала, в салоне МТС или Связной, через PayPal, WebMoney, Яндекс.Деньги, QIWI Кошелек, бонусными картами или другим удобным Вам способом.